autor: Mariana RAŢĂ
Un off-shore şi doi aliaţi ai Partidului Comuniştilor – aceştia sunt, conform actelor, proprietarii postului de televiziune „NIT”, care a beneficiat pe parcursul ultimilor patru ani de mai multe facilităţi din partea statului: frecvenţe, staţii TV şi sediu.
Cadouri guvernamentale pentru NIT (I)
Pe parcursul ultimilor patru ani, postul de televiziune „NIT” a beneficiat de mai multe facilităţi din partea statului. Numai din 2004 până în prezent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) i-a oferit canalului zece frecvenţe TV care i-au asigurat acoperire pentru aproape 80 la sută din teritoriul republicii. Un număr atât de mare de frecvenţe nu a obţinut de la CCA până la acest moment niciun post privat de televiziune din republică. În 2004, „Radiocomunicaţii” i-a vândut postului la preţ diminuat emiţătoare şi antene de care acesta avea nevoie, iar un an mai târziu, „NIT” a primit de la Guvern un sediu confortabil – fosta clădire cu nouă etaje în care se afla Biroului Naţional de Statistică.
Cine sunt adevăraţii proprietari ai „NIT”?
Înainte de a dezvălui afacerile încheiate între „NIT” şi diferite instituţii de stat, merită să spunem câteva lucruri despre proprietarii postului de televiziune.
Potrivit informaţiilor oferite de Camera Înregistrării de Stat, cele mai multe dintre acţiunile Î.M. „Noile Idei Televizate” SRL, fondatoarea postului de televiziune „NIT”, aparţin S.A. „Advac Associates Ltd”, o firmă off-shore din Insulele Virgine Britanice. Aceasta deţine, în prezent, 94,15 % din acţiunile „NIT”, cele mai multe dintre care (89,97 %) le-a obţinut în 2006 de la o altă companie off-shore din Insulele Virgine Britanice – „World Group Assets Limited”. „NIT” a ajuns în mâinile unor firme off-shore încă în 1997, la doar un an de la fondarea sa. De atunci şi până în prezent, acţionari majoritari ai postului de televiziune au fost, pe rând, cinci firme off-shore din SUA, Irlanda, Canada şi Insulele Virgine Britanice.
Doi acţionari comunişti
Nu am reuşit să aflăm cine sunt acţionarii respectivelor firme străine, or, accesul la orice fel de informaţii despre firme off-shore este aproape imposibil. În schimb, am reuşit să aflăm cine sunt ceilalţi acţionari (ce-i drept mai mici – n.r.) ai „NIT”. 5,83 la sută din acţiunile firmei fondatoare a postului TV aparţin bine cunoscutului Serghei Drobot, fost redactor-şef al ziarului „Kişinevskie Novosti”, ex-membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului în perioada când „NIT” a obţinut cele mai multe dintre frecvenţele pe care le deţine acum şi candidat din partea Partidului Comuniştilor la ultimele alegeri locale pentru funcţia de consilier municipal în Chişinău. Drobot a devenit acţionar al Î.M. „Noile Idei Televizate” în 2002, la un an după ce comuniştii au obţinut majoritatea mandatelor în Parlament, iar Vladimir Voronin a devenit preşedintele republicii. Pe atunci, Drobot deţinea 10 % dintre acţiunile firmei, pe care le-a obţinut de la un off-shore din Irlanda.
Cel de-al treilea acţionar al „NIT” este Compania „Novost” SRL, care deţine 0,02 % din acţiunile firmei fondatoare a postului. Potrivit unui extras din Registrul de stat al persoanelor juridice, SRL „Novost” are un singur acţionar – Alina Russu, despre care se ştie că a activat până acum câteva luni în calitate de şefă a Direcţiei generale a Aparatului Preşedintelui R. Moldova, este membră a Comitetului Central al Partidului Comuniştilor şi a figurat în 2005 în lista candidaţilor pentru funcţia de deputat la alegerile parlamentare din partea PCRM.
Amintim, în context, că preşedintele Voronin obişnuieşte să ia jurnaliştii de la „NIT” în toate vizitele oficiale pe care le întreprinde peste hotare. „NIT” este şi singurul post TV care realizează o emisiune dedicată lui Voronin – „Ora preşedintelui”, de la care şeful statului aruncă periodic acuzaţii la adresa oponenţilor săi politici.
Frecvenţe electorale
Până în noiembrie 2004, „NIT” era un post privat de televiziune ca şi toate celelalte (PRO TV Chişinău, TVC 21), difuzând doar în raza municipiului Chişinău. Afacerea în urma căreia „NIT” şi-a extins aria de difuzare pe mai mult de jumătate din teritoriul republicii s-a făcut pe 16 noiembrie 2004, la doar patru luni înainte de alegerile parlamentare în care Partidul Comuniştilor a obţinut din nou majoritatea mandatelor în Legislativ, iar Voronin a fost reales preşedinte. Atunci, CCA i-a oferit postului TV toate cele şase frecvenţe pe care aceasta le solicitase. Pentru extinderea „NIT” au votat la acel moment toţi cei şapte membri ai Consiliului prezenţi la şedinţă. Unul dintre ei fiind Serghei Drobot, despre care menţionam mai sus că figurează încă din 2002 printre acţionarii postului TV. Deşi prezenţa lui Drobot în CCA reprezenta o încălcare a Codului Audiovizualului, nici preşedintele CCA de atunci, Ion Mihailo, nici autorităţile centrale nu au întreprins vreo măsură pentru a înlătura ilegalitatea.
Ba mai mult, Mihailo (care, de asemenea, a votat atunci pentru acordarea celor şase licenţe postului „NIT” – n.r.) refuză să vorbească şi în prezent despre cele întâmplate în 2004 în Consiliu. Contactat de noi, fostul preşedinte al CCA a declarat că este la pensie şi are tot dreptul să tacă. „Am promis atunci când mi-a expirat mandatul în Consiliu că nu voi face ulterior declaraţii despre activitatea mea de acolo”, a spus categoric Mihailo, adăugând că nu ţine minte de ce a votat la acel moment pentru extinderea „NIT”-ului.
Extindere planificată
Dar aceasta nu e tot. După ce s-a făcut cu frecvenţe noi, postul TV avea nevoie şi de echipament tehnic pentru a putea difuza. Ultimul i-a fost vândut de Î.S. „Radiocomunicaţii”, chiar dacă, conform regulamentului de activitate, această instituţie nu are dreptul să comercializeze, ci doar să închirieze posturilor de televiziune şi radio emiţătoare şi antene. Echipamentul tehnic necesar „NIT”-ului a fost pregătit de „Radiocomunicaţii” chiar cu câteva luni înainte ca CCA să anunţe concursul de frecvenţe TV. La 27 iulie 2004, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Vasile Zgardan (care cu un an înainte de asta candidase pentru funcţia de primar al mun. Chişinău din partea Partidului Comuniştilor – n.r.) a solicitat printr-un ordin Î.S. „Radiocomunicaţii”, subordonată pe atunci acestui minister, extinderea serviciilor de televiziune şi radiodifuziune în R. Moldova. Ca urmare a „comenzii” primite, „Radiocomunicaţii” a cumpărat şase emiţătoare TV şi a instalat şase staţii de televiziune, exact atâtea câte frecvenţe solicitase ulterior şi obţinuse „NIT”. La nici o săptămână de la concursul CCA, postul de televiziune s-a adresat „Radiocomunicaţiilor” cu propunerea de a cumpăra echipamentul tehnic proaspăt construit.
Staţii vândute ca active neutilizate
Decizia de comercializare a noilor staţii ale Î.S. „Radiocomunicaţii” a fost luată în regim de urgenţă. Pentru a obţine acordul de vânzare a echipamentului tehnic, „Radiocomunicaţii” s-a adresat Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, iar ultimul a dispus convocarea unei şedinţe de lucru a Comisiei pentru control selectiv al contractelor de arendă şi problemelor de conflict. Anume în şedinţa acestei comisii a fost luată decizia de vânzare a celor şase staţii TV construite de „Radiocomunicaţii” prin negocieri directe şi la preţul de comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic (!). Potrivit procesului-verbal al şedinţei cu pricina, Victor Bădulescu, directorul general al Î.S.„Radiocomunicaţii”, a propus vânzarea staţiilor TV pe motiv că „plăţile serviciilor de difuzare prin aceste staţii vor permite recuperarea investiţiilor într-un termen foarte lung”.
Citiţi în numărul de marţi al JURNALULUI continuarea articolului din care veţi putea afla cu cât a cumpărat „NIT” cele şase staţii TV şi câţi bani a ratat statul încheind această tranzacţie. Tot marţi vom dezvălui o altă afacere în urma căreia „NIT” s-a ales cu un sediu mai mare chiar decât cel al televiziunii naţionale. Şi desigur, veţi putea afla cum explică responsabilii de la „NIT” „afacerile” la care ne-am referit.
Sursa: http://www.jurnal.md
Print
|
